Atunci cand mergi pentru prima data in misiune, si mai ales intr-o cultura total diferita de e ta… nu prea stii la ce sa te astepti… asa ca ideal ar fi sa te astepti la orice:).

Ajungand pentru prima data in Africa… chiar nu stiam la ce sa ma astept… insa surprizele nu s-au lasat asteptate… prima peripetie a fost in Egipt, unde am avut o escala de 26 de ore, timp in care am fost in desert, am vazut piramidele, si ne-am plimbat cu camilele…:) si a fost super… insa cand sa pleca am fost anuntati ca avionul nostru are intarziere 2 ore… aveam sa aflu ca intarzierile sunt un lucru natural, normal si foarte la ordinea zilei… Intr-ul final am plecat spre Uganda, insa acolo ne astepta o alta surpriza… trebuia sa ne astepte cineva la aeroport, insa a venit peste 2 ore doar. Asa ca am stat 2 ore in aeroport, 13 albi… franti de oboseala, dupa 2 zile de calatorie si somn putin, dormind pe scaunele prea putin confortabile ale aeroportului si sub privirile putinilor africani care circula cu avionul, intr-o dimineata insorita de septembrie.:) A fost primul contact cu Africa si africanii… si totusi ziua abia a inceput…

A venit persoana noastra de contact si fiind obositi am intrebat-o cat timp avem de mers cu microbusul si ea ne-a spus ca vreo 2 ore… am calatorit vreo 3 dupa care am intrebat din nou cat mai este, iar raspunsul a fost… 20 km… am mers vreo 50km si am pus din nou aceeasi intrebare, cat mai este?, am primit acelasi raspuns: 2o km, si tot asa am calatorit vreo 3 ore… cand intr-un final am ajuns, am mai asteptat afara o ora, pentru ca, casa in care urma sa stam nu era pregatita.  Dupa ce in sfarsit a fost gata si camera, ne-am bucurat k vom putea sa dormim, dar scurta ne-a fost bucuria, pentru ca a trebuit sa asistam la o “lectie” despre cultura africana … si tot asa.  Am ajuns intr-un final sa mergem la somn, dar n-am dormit prea mult, pentru ca trebuia sa mergem sa vizitam satul in care am stat, desi nu vedeam nimic pentru ca la ei la ora 6 dupa masa, e intuneric… Si asa am “facut cunostinta” cu Africa si cultura africana… dar a fost super:)

Ghici unde sunt?:)

Eram in Uganda intr-o seara, si pentru ca la 7 era intuneric si nu mai aveam ce sa facem afara, dupa cina, stateam toti in jurul mesei si a lumanarii si povesteam sau ne jucam ceva.  In seara respectiva, eram doar noi si la un moment dat a intrat si gazda noatra in camera si s-a pus jos, in spatele nostru. Langa mine era un baiat, iar in partea cealalta a o fata din echipa. Noi am observat amandoua cand a intrat africanul in camera insa el nu. Prietena mea si-a dat seama ca el nu a observat acest lucru si i-a spus sa se ridice si sa il lase pe fratele sa stea. El s-a intors, s-a uitat un pic in spate si apoi si-a continuat discutia cu noi… Ea l-a lasat un pic si apoi i-a spus iarasi sa il lase pe fratele. De data asta isi ia baiatul lanterna se intoarce in spate, se uita pe la bagaje… nuu vede nimic si se intoarce la discutia lui. Suparata, colega noastra ii spune de data asta in engleza: ridica-te si lasa-l pe fratele sa stea! Suparat si el, si convins ca ii facem o gluma se intoarce iar in spate si spune : ce frate? pentru ca a spus in englea a inteles si gazda noastra si a inceput sa rada… atunci dragul nostru coleg i-a vazut dintii si asa si-a dat deama unde era fratele… pentru ca altfel nu il vazuse…

E mai bine sa dai… decat sa tii pentru tine…

Un alt moment fain l-am trait tot in Uganda, eram deja de aproape 2 saptamani acolo si nu mancasem deloc supa, pentru ca africanii nu au si nu folosesc asa ceva.  La un moment dat ne intreaba cineva care este mancarea noastra traditionala, si noi am spus evident sarmalele si supa.. in speranta ca or sa ne gateasca o supa… insa ei s-au gandit sa gatim noi ceva pentru ei, asa ca am zis ca facem sarmale si o supa de cartofi. Pana la urma am renuntat la sarmale, pentru ca nu gaseau varza, pana au gasit varza s-a stricat carnea, pentru ca nu aveam frigider… asa ca am facut numai supa de cartofi. pentru ca era un moment unic, nou si interesant pentru ei, gazda noastra a chemat toate vaduvele din sat, sa se bucure cu ei… nu era nimic rau in asta, daca stiam si noi sa gatim mai mult… Au venit insa si copii, si am inceput sa impartim supa… si am ramas socati de faptul ca ei nu stiam cum sa manance supa, si au inceput sa manance cu mana, asa cum mancau ei de obicei orezu… Pentru noi a fost socant si dureros… insa partea cea mai faina a fost ca le-a placut atat de mult, incat au cerut portie dubla… si noi stateam in camera si asteptam nerabdatori sa vina mult asteptata supa… care insa nu a mai venit. Am fost anuntati cu drag ca nu mai este supa asa ca vom manca tot paine dulce cu margarina la fel de dulce, ca si in fiecare dimineata. Insa am vazut cu adevarat, chiar si asa, ca e mai ferice sa dai….:)

Noaptea prin jungla

Asta a fost unu dintre cele mai faine momente din misiunea noastra. Am hotarat intr-o zi sa mergem in vizita la mama unuia dintre persoanele noastre de contact de acolo. Nu stiam unde mergem, cat va dura calatoria…dar a durat…, si ni s-a spus doar ca nu este drum pana la casa, va trebui sa mergem un pic pe jos. Am hotarat totusi sa mergem chiar daca a inceput  si ploaia si urma sa fie si mai greu. Am ajuns acolo noaptea, pe la 8 cred si la un moment dat masina s-a inpotmolit si nu am mai putu sa mergem, asa k am luat-o pe jos. Era un intuneric bezna, in jurul nostru o multime de negri, curiosi pentru ca nu mai vazusera niciodata un alb, si pe langa toate astea si cu bagajele in spate. Am pornit pe o carare ingusta si cu un noroi pana la genunchi, in sir indian… la lumina licuricilor. Ni s-a spus ca avem de mers asa un kilometru, insa din experienta noastra cu africanii, stiam ca asta inseamna mai mult. A fost o experienta foarte faina, ne-am distrat si ne-am bucurat de tot ce era in jurul nostru. Am ajuns acolo si ne gandeam ca ne asteapta cineva cu masa, fiindca se stia ca mergem. Ne-au asteptat insa alti oameni veniti de la 15 km departare, veniti sa vada cum arata albii. Pentru noi a fost socanta sa afla ca oamenii aia nu mai vazusera niciodata o masina, un aparat foto, o lanterna… si nici oameni cu pielea alba… Se uitau la noi asa de lung si insistent, parca aparuseram de pe alta planeta. Cat despre masa, am aflat ca obiceiurile lor spun k musafirul trebuie sa isi aleaga ce vrea sa manance si sa isi pregateasca. Asa ca ne-au dus afara, la un fel de grajd, ne-au pus sa ne alegem capra pe care vrem sa oa mancam si apoi sa o taiem. Am mancat si noi pe la ora 1, o carne de capra mai putin prajita si cu copita cu tot pe masa… A fost interesant, am avut pana la urma si o tocanita de pui, insa unii au gasit si capul de la pui in farfurie…Dupa masa am dormit vreo 13 oameni intr-o camera, pe jos…si altii afara, in cort. A fost chiar fain…